İSTANBUL – vacanța fetelor ( partea a II-a )

Se spune că există trei afirmații care reușesc să binedispună femeile instantaneu : *Ai slăbit, *Am eu grijă de copii și… *Sunt reduceri mari 🛍️🛒! Ar mai fi de adăugat și *Ia cardul meu și du-te!, rostit după un morocănos și ușor răstit :*Faci cum vrei… Afirmația din urmă nu ar trebui să te indispună sub nici o formă din moment ce reușești să îți atingi obiectivul – aka: ai liber la vacanță cu fetele 💃. Pozează câteva momente în rolul bietei mame și soții veșnic neînțelese și nedreptățite și scoate-ți la înaintare orgoliul lezat ( nu insista prea tare că e posibil să se răzgândească 😝), apoi ocupă-te de lucruri serioase și cu adevărat importante : fă-ți bagajul pentru escapada bine meritată alături de prietene.

Întrucât articolul de față este dedicat primei escapade “girls only” organizată de mine și ajunsă deja în a doua zi a aventurii în metropola de pe malurile Bosforului ( despre detaliile organizatorice și prima zi a sejurului nostru am scris deja AICI ), este de la sine înțeles că protagonistele experimentului meu turistic trecuseră de mult peste îmbufnarea soților și își însușiseră deja cardurile acestora. Probabil au avut grijă să obțină și o limită de credit generoasă…după câte cumpărături au făcut 🤣.

Mi-am înștiințat partenerele de călătorie că, dacă vrem să bifăm toate obiectivele propuse în “packed itinerary” ul stabilit anterior plecării, lenevitul printre cearșafuri până în jurul prânzului nu este compatibil cu acest plan așa că nefericitele au fost nevoite să se trezească cel târziu la ora 8.30, să fie prezente la micul dejun cel târziu până la ora 9.00 și să își pregătească look ul instagramabil până la 9.45. Cu un efort de voință dus până la extrem, s-au conformat 🤣.

A doua zi a vacanței noastre am dedicat-o explorării Marelui Bazar și ne-am testat pe propria piele (pardon…buzunare) abilitățile de negociere.

Am luat la pas cele aproape 60 de alei labirintice ale Marelui Bazar și ale lui 4000 de magazine ( nu cred că le-am văzut pe toate 🤔) care ne-au ispitit cu cele mai variate și colorate mărfuri, de la confecții și bijuterii, încălțăminte și jucării, covoare și textile pentru casă, obiecte decorative sau articole din piele, porțelanuri și antichități…tot ceea ce îți poți imagina ( și mai mult decât atât 😜), toate acestea în cel mai vechi și cel mai mare bazar acoperit al orașului – Kapalı Çarşı 💞

Bagajul meu lingvistic este prea sărac pentru a putea descrie fidel extazul partenerelor mele de călătorie care ar fi vrut să intre în TOATE magazinele, să probeze TOATE articolele vestimentare expuse, să afle valoarea TUTUROR bijuteriilor expuse şi să guste TOATE sortimentele de baclavale, lahmacun sau ceai. Degeaba am încercat eu să le domolesc entuziasmul cu argumente de genul: în Marele Bazar prețurile sunt umflate, că reducerea aia de cred ele că au obținut-o este de fapt o țeapă mai mică 😝, că în altă parte pot găsi mai ieftin, că tocmai au cumpărat gramul de aur mai scump decât în țară… Sunt neputincioasă în fața valului de dopamină care a pus stăpânire pe creierele lor și mă declar învinsă. Nu-mi rămâne decât să aștept răbdătoare în fața cabinelor de probă și să mă minunez de numărul sacoșelor (în continuă creștere) – mai mult ca sigur vor fi nevoite să plătească pentru bagajul suplimentar la întoarcere 😂.

Cu voia lui Allah, fetele se declară (aproape) satisfăcute de experiența din Grand Bazaar în jurul orei 15.00 (asta pentru că le-am impus de la început acest orar, altfel le-aș căuta și acum pe acolo 😅) și, aflate încă sub imperiul adrenalinei (ele) și al răbdării (eu) , o pornim către Bazarul de Mirodenii străbătând aleile înțesate de tarabe din spatele Marelui Bazar. Și cum mergeam noi încolonate precum soldații prin aglomerația buimăcitoare, făcând cu rândul la căratul valizei nou-nouțe, deja aproape plină cu “cumpărăturile neprevăzute”, au apărut alte oportunități neașteptate de shopping – cum să refuzi sărmanul om care se ține după tine cu un amărât de aparat de împăturit sarmale, strigând din toți borjocii – lady, it’s very cheap! – fetele iau câte 2, dacă tot e “la ofertă” 😝 – pun pariu că nici în ziua de azi nu le-au folosit! La fel pățesc săracele și în fața unei tarabe care le-a ademenit cu esență de eucalipt “bună la toate”: de la dureri de cap până la depresie post vacanță – au luat și din asta câteva sticluțe 🛍️. Mai agațăm din mers niște castane coapte și niște porumb și iată-ne ajunse la Bazarul Egiptean – Inshallah 🙏.

Chiar dacă Marele Bazar este cel mai mare și mai cunoscut dintre bazarele acoperite din Istanbul, această piață de mirodenii câștigă detașat titlul de cel mai deosebit, plin de culoare și de multe ori cel mai distractiv bazar din Istanbul, fie și numai pentru că turiștii pot gusta din mărfurile aflate la vânzare. Aromele de scorțișoară, șofran, mentă, cimbru și muuuulte, multe altele umplu atmosfera din jurul bazarului și ne atrag încă dinainte să pătrundem în incinta propriu zisă.

Aici am dat peste o (altă) forfotă continuă : clienți, comercianți, hamali – cu care ne-am contopit și noi printre multitudinea de culori și arome. Ne-am bucurat din plin de atmosfera specific orientală și, evident, nu puteam pleca de aici fără să cumpărăm câte ceva : oferta este atât de vastă încât cu greu te poți hotărî – de la plante și ierburi aromatice la remedii alternative pentru diverse afecțiuni medicale, afrodiziace testate de-a lungul secolelor sau numeroase sortimente de baclavale, ceai și rahat turcesc – toate te îmbie din vitrinele aranjate spectaculos 😍.

Și la ce crezi că s-au oprit fetele mele? Fix la niște borcănele pe al cărui ambalaj trona fălos un…falus 😜. Cică în interiorul recipientului minune ar fi fost o poțiune magică de suscitat imaginația doamnelor și de…întărit și prelungit prestația domnilor 😬. Eu am spus PAS, ele nu și iată-ne la taclale cu vânzătorul turc dornic să le explice modul de administrare dar mai ales efectele benefice ale produsului.

Cu greu s-au lăsat duse fetele din Bazarul de mirodenii! Vedeți voi, pe lângă toate mărfurile care îți fac cu ochiul de pe rafturi, vânzătorii turci sunt o adevărată experiență în sine 😜 iar prietena noastră Lidia părea să aibă lipici la toți ❤️!

Întoarse la hotel, avem la dispoziție vreo 2 ore până la următoarea surpriză pe care le-am pregătit-o fetelor ( plăcută, de data aceasta 🙃). Fiecare a folosit timpul ăsta cum a vrut : unele și-au făcut un duș și și-au schimbat hainele, altele și-au verificat conturile, au luat o pastilă de cap, s-au gândit ce prețuri ar putea “umfla” pentru a justifica câtuși de puțin gaura din buget 🤣… iar după ce scenariul a fost stabilit și memorat, toată lumea se pregătește pentru petrecerea aniversară pe care le-am rezervat-o la un restaurant “de fițe” din piața Sultanahmet. Un rooftop drăguț, ce oferă o panoramă absolut superbă asupra centrului vechi cu ale sale moschei spectaculos iluminate la ceas de seară ❤️.

Seven Hills Restaurant – căci despre acest loc este vorba – ne-a întâmpinat cu căldură, atmosferă plăcută, priveliște superbă, mâncare bună și prețuri piperate – panorama se taxează 😉! . Am rezervat masa noastră cu mai bine de o lună în avans și am solicitat și tortul aniversar pentru sărbătoritele noastre – 2 la număr, ambele schimbau prefixul ❤️! Am petrecut vreo 3 ore pe acolo, cu tot cu sesiunea foto de pe acoperiș și, pe la miezul nopții, o luăm ușor la pas către hotel.

În drumul nostru spre HHK Downtown Hotel, ne oprim la (deja) prietenul nostru de la magazinul din colț, cel cu baclavale, lahmacun, eșarfe, magneți și alte suvenire. În noaptea asta omul nu mai încearcă să ne vândă nimic ( este miezul nopții deja, o fi obosit și el…) – stă liniștit pe treptele din fața buticului și își fumează narghileaua. Atât le-a trebuit fetelor, l-au tăbărât 🤣. Ce să facă omul – ne-a adus și nouă! Tot acolo, pe trotuar 😜!

Hai, acasă cu voi, că se uită lumea la noi! Ei așș… Abia s-au încălzit 😛! Omul trebuie să închidă prăvălia dar ne trimite la unul din restaurantele lui deschise până la ora 3.00 care se găsește în apropiere și unde putem testa și alte sortimente de narghilea. Îi mulțumim prietenului nostru pentru recomandare și pentru narghilea – a fost tot din partea casei – și o pornim vesele către Derviş Cafe, la câteva sute de metri mai departe.

Aici mai încercăm o narghilea cu aromă de măr și una de…nu mai știu ce era dar se numea “66” iar noi, din greșeală, am cerut un “69” – chelnerul a râs, noi ne-am înroșit… dar nu lăsăm noi o nimica toată să strice seara asta perfectă 😉! Am mai pufăit vreo oră, am savurat câte un künefe și…am mai băgat un ceai! Pe la 2.00 o luăm din loc, nu de alta dar prietena Lidia trebuia să își facă bagajele – pentru ea, aventura s-a încheiat mai repede ( avea un zbor de prins în câteva ore 😥)

A treia zi am dat o fugă până în cele mai pitorești, colorate și instagramabile cartiere din Istanbul : Fener ( vechiul cartier grecesc) și Balat ( vechiul cartier evreiesc ).
Căsuțe de lemn colorate, străzi înguste, pietruite și în pantă, cafenele cochete cu decoruri eclectice și cafea delicioasă, magazine de antichități și second hand, bazare autentice, lăcașuri de cult care amintesc de comunitatea greco-ortodoxă care a dominat Fanarul timp de aproape patru secole – Biserica Bulgărească Sfântul Ștefan, Colegiul grec-ortodox pentru băieți, Patriarhia Ortodoxă Greacă ( știai că Fenerul este numit „Vaticanul ortodoxiei grecești”? )- zona asta are câte ceva pentru fiecare vizitator 💕!

Din stația Beyazıt am luat tramvaiul T1 până la Eminönü iar din zona portului Eminönü am urcat în autobuzul 99A, stația Fener. Principalele puncte de interes se regăsesc în zona cuprinsă între străzile Vodina și Yıldırım.

Astăzi este rândul fetelor din UK să ne spună *goodbye așa că pe la 14.00 revenim în zona hotelului, mai savurăm un prânz delicios la Ortaklar – un alt restaurant drăguț și cu prețuri decente la care am tot revenit în viitoarele mele vacanțe prin Istanbul – și fiecare își vede de ale lui : ele 3 pleacă spre aeroport, eu și cumnata însoțitoare ne decidem să profităm de timpul suplimentar de care avem parte și să vedem Istanbulul de la înălțime. Nu doar că l-am privit de sus dar l-am văzut și în toată splendoarea în luminile nopții 😍. Ai ghicit, am urcat în Turnul Galata!

Dar “first thing first! Țineam neapărat să intrăm la Hafiz Mustafa și să gustăm una din prăjiturile lor pe care o văzusem pe contul lor de Instagram. Zis și făcut – localizăm cofetăria, arătăm poza ospătarului și savurăm cea mai bună prăjitură din lume ❤️. PAROL!!!

La întoarcere ne oprim la piciorul podului Galata pentru faimosul sandwich cu macrou – nu am nimerit tocmai locul potrivit așa că preparatul nu ne-a dat deloc pe spate. Aveam să mai încercăm o dată peste vreo câteva luni, în următoarea vacanță de grup pe care am organizat-o și în care ne-am luat și soții ( să nu ne mai scoată ochii atâta 😜). De data aceasta am mers la *pomul lăudat de TripAdvisor și chiar putem confirma că preparatul își merită faima. Pentru curioși – sandwich ul bun l-am mâncat la Super Mario 😉.

În ultima zi a vacanței noastre mergem iar la shopping 🛍️😜. De data asta pe Bulevardul İstiklal. După ce facem slalom printre magazine vreo 3 ore ne odihnim picioarele și ne consultăm extrasul de cont 🤣 la o cafea în decorul superb din pasajul florilor – Çiçek Pasajı. Ne continuăm plimbarea până în piața Taksim și aici rămânem…blocate. Din documentările mele știam că aș putea lua un mijloc de transport de aici care m-ar putea duce până la Kabataş. Nici prin cap nu mi-a trecut că acest mijloc de transport ar putea fi unul subteran ( era vorba de Funicular) și am continuat să căutăm la suprafață tramvaiul care să ne ducă în Sultanahmet 😛. Degeaba ne-au informat localnicii că pe aici nu circulă nici un tramvai ( în afara celui istoric de pe İstiklal) – eu Batman 😬. Ne-am învârtit în cerc vreo oră sau poate mai mult, am urcat în cele din urmă într-un bus cu destinație nu foarte clară ( pentru noi), am schimbat cu un alt bus…parcă… și am ajuns în cele din urmă la hotel la fix pentru a ne recupera bagajele și să fugim la autocar. Eram deja în întârziere și ne păștea pericolul de a pierde singura șansă din ziua aia de a ajunge acasă așa că, deși eram lihnite de foame ( v-am spus că shopping-ul te epuizează 🤣!) am sărit peste cină, ne-am încărcat bagajele ( mai numeroase decât în ziua sosirii) într-un taxi și duse am fost!

Cam asta a fost aventura noastră în superba metropolă de pe malurile Bosforului. Ne-am distrat pe cinste și ne-am promis să transformăm această escapadă a fetelor într-un fel de tradiție, repetând experiența cel puțin o dată pe an ❤️.

Tu ce părere ai? Cum ți se pare ideea unei vacanțe “girls only? Ai fost într-o escapadă de felul acesta vreodată? Hai să povestim în secțiunea de comentarii 🤗